Orasul Iasi a fost mentionat pentru prima oara intr-un privilegiu comercial emis in 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totusi, deoarece existau cladiri mai vechi de aceasta data (spre exemplu presupusa Biserica armeana costruita in 1395), se crede ca orasul este mult mai vechi, cel putin cu cateva decenii, de aceasta data.
In 1564, domnitorul Alexandru Lapusneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. In 1640, Vasile Lupu a infiintat aici prima scoala in limba romana si o tipografie in biserica Trei Ierarhi. In 1643, prima carte tiparita in Moldova a aparut la Iasi.
Orasul a fost incendiat de tatari in 1513, de otomani in 1538, si de rusi in 1686. In 1734, a fost afectat de o epidemie.
Prin Pacea de la Iasi, cel de-al saselea razboi ruso-turc a luat sfarsit in 1792. In 1822, turcii au luat cu asalt orasul, pentru a potoli revolutionarii greci ai Eteriei, condusi de Alexandru Ipsilanti.
Intre 1565 si 1859, orasul a fost capitala Moldovei, apoi, intre 1859 si 1862, atat Iasi cat si Bucuresti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei. In 1862, cand uniunea celor doua principate a devenit deplina, sub numele de Romania, capitala tarii a fost stabilita la Bucuresti. Pentru a compensa pierderile provocate orasului in 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei orasului, dar acest lucru nu s-a intamplat niciodata.
Dupa 1860, cladirile de lemn si chirpici au fost inlocuite treptat de cele din piatra si caramida, si reteaua de strazi imbunatatita. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul National sau Universitatea “Al.I. Cuza”.
In timpul primului razboi mondial, pentru doi ani, Iasi a fost capitala Romaniei neocupate, dupa ce Bucuresti a cazut in mainile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. In noiembrie 1918, capitala a redevenit orasul Bucuresti.
Al doilea razboi mondial a reprezentat o perioada neagra in istoria ieseana. In timpul regimului Antonescu, Pogromul de la Iasi din 27-29 iunie 1941 a fost printre cele mai grave evenimente de acest fel din lume, prea putin cunoscut iesenilor insisi atat inainte, cat si dupa Revolutia romana din 1989. In mai 1944, orasul a fost scena unor lupte grele intre fortele romano-germane si Armata rosie, zile in care o mare parte din zonele istorice ale orasului a fost distrusa.
Faimoasa divizie de elita Panzergrenadier „Großdeutschland” a obtinut o victorie importanta asupra sovieticilor la Batalia de la Targu Frumos, in apropiere de Iasi. In iulie, Iasul era ocupat de fortele staliniste.
In perioada postbelica orasul a continuat sa se dezvolte, construindu-se noi cartiere si intreprinderi industriale. Dupa caderea comunismului, orasul a ramas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, dupǎ Bucuresti.
Iasul ar putea obtine titlul de “oras initiator al Revolutiei din decembrie 1989”, prin ordonanta guvernamentala, in 14 decembrie ’89 mai multi ieseni fiind arestati de securitate pentru ca organizasera o manifestatie impotriva regimului comunist. Semnalul revoltei trebuia sa fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revolutionarilor a fost insa aflat de Securitate. La momentul fixat, Piata Unirii era strict supravegheata de militieni si securisti in civil, care au impiedicat orice manifestatie, iar membrii Frontului Popular au fost arestati. Ei au fost eliberati cateva zile mai tarziu, in 22 decembrie 1989.